De Crăciun

De Crăciun nu-mi doresc nimic mai mult

Decât bine unui suflet pierdut ,

Să fie zăpadă cum era demult

Să simt un fior când privesc al meu brăduţ .

De Crăciun nu-mi doresc un el , un ea

Eu vreau să am parte doar de viaţa mea

Să uit de toate , de speranţe moarte

Să mă las cuprinsă în noapte,de dulci şoapte.

Dar totuşi ar mai fii ceva să înveselească dulcele decor

Nu e vorba de cineva e globul de cristal plin de dor.

Căruia îi lipseşte noptiera de la mine din dormitor,

E tot ce mi-am promis ,un vis de cristal uimitor.

Crima perfectă

       Pot spune că sunt invidioasă pe modul în care ai acţionat . M-ai impresionat , poate eu aş fii folosit alte metode de a ucide , dar tu ai folosit-o pe cea mai perfectă . Nu ai avut milă , ai sfâşiat totul până la lacrimi şi mi-ai privit chipul mort în ploaie , zăcând spânzurat de imobilitate. Faţa ta neclintită de ură , îmi provoca spaimă , mă aprofunda într-o stare de anxietate exagerată. În timp ce ţesuturile mele tremurau , tu mă loveai , cuvintele tale se aşternau pe inima mea , precum o otravă letală.Până să pleci tu , ai reuşit să distrugi tot , să elimini din ecuaţia vieţii o inimă , şi nu una anume.