Ochii-mi negrii se revarsă
Peste'a gândului durere
Eliberând de orice mască
Sufletul ce suferă-n tăcere.
Nici o lacrimă nu curge
Pentru steaua care plânge
A rămas uşor inundată
De amintiri ce-au fost odată.
Şi privesc spre depărtare
Simpla iubirii căutare,
Cu glas moale de copilă
Îţi şoptesc o poezie umilă.
Tu m-ai învins la despărţire
Cu câteva rânduri în amăgire
Cu ce n-ai să poţi să faci
Că n-ai să-mi culegi niciodată maci.
Şi acum nu mă mai vrei
Că cică m-au schimbat anii,trei,
Dar ceva-n mine tot mai adori
Când priveşti dincolo de nori.
Ai idei, ai cuvinte, poate ca lipseste din suflet (tu stii mai bine). Nu pot sa iti reprosez prea multe, mai ales ca nu imi permit. Mie imi place cum scrii, dar trebuie sa lucrezi putin la ritm (in cazul poeziilor). Pace!
RăspundețiȘtergere